| by Stiri Tehnologie | No comments

Turul 1 al alegerilor prezidentiale, o analiza in retrospectiva

S-a terminat si cu primul tur al alegerilor prezidentiale si marea surpriza e ca nu e nici o mare surpriza. Presedintele Klaus Iohannis intra in turul 2 cu 37% dintre voturi, o dominatie autoritara in procentaje peste ceilalti candidati. Ceea ce era de asteptat, dintr-un punct de vedere sau altul. Inca de la inceput, nu exista un candidat destul de puternic incat sa-l impiedice pe presedintele-in-exercitiu din a-si asigura un al doilea mandat. L-a avut asigurat inca de cand l-a invins pe Victor Ponta in turul 2 al alegerilor prezidentiale din 2014. Au cazut multe personalitati de atunci, iar pana acum nu s-a ridicat nici una destul de puternica pentru a-i lua locul. Chiar daca Liviu Dragnea nu ar fi fost condamnat in primavara si ar fi putut candida la prezidentiale, sansele ca acesta sa-l invinga pe Iohannis intr-un tur prezidential ar fi fost aproape nule avand in vedere guvernarea PSD in ultimi aproape 3 ani de zile.

S-ar fi dat o singura batalie, pentru locul 2, intre Viorica Dancila si Dan Barna. Si, dincolo de Iohannis, Dancila e marea castigatoare a acestor alegeri. Mai ales pentru faptul ca nu se afla intr-o pozitie prea buna inaintea alegerilor, pierzand fotoliul de premier in urma unei motiuni de cenzura lansata luna trecuta si fiind inlocuita de catre presedintele PNL, Ludovic Orban. A fost punctul de cotitura al unei ascensiuni pe care Dancila a inceput s-o aiba in politica romaneasca dupa condamnarea lui Dragnea, ascensiune care a culminat cu momentul in care a fost aleasa presedinte PSD. Si, de la Mircea Geoana, n-am mai vazut o persoana mai caraghioasa sa se afle la conducerea acelui partid. Nimeni nu ar fi prevestit faptul ca Dancila, cu reputatia unei guvernari dezastru si cu limbajul ei plin de greseli gramaticale, ar putea ajunge in turul 2. Mai ales ca primele sondaje de opinie o cotau cu doar 8%. Insa, trecem peste faptul ca intr-o tara civilizata nu ar fi avut mai multe de 3-4% din voturi. Motivul, insa, a fost unul cat se poate de evident. PSD si-a pastrat acel electorat de pensionari si persoane in varsta pe care il avea inca din 1990, lucru care i-a permis celui mai slab premier din istoria post-decembrista a Romaniei sa intre in “finala” scrutinului prezidential cu Iohannis.

Dan Barna e un personaj cat se poate de anonim pe scena politicii romanesti in ciuda unei oarecare prezente. Si-a facut intrarea in politica ca tehnocrat, in 2016, fiind cooptat secretar de stat in Ministerul Fondurilor Europene, condus pe atunci de Cristian Ghinea, in guvernul Ciolos. Apoi s-a inscris in USR si a fost ales deputat de Sibiu pe listele acestui partid. A devenit presedintele USR in octombrie 2017, in urma unui congres dupa demisia lui Nicusor Dan din aceasta functie. Apoi s-a aliat cu PLUS al lui Ciolos pentru europarlamentare si prezidentiale. Insa dincolo de electoratul acestor partide, Barna a vrut sa convinga din ce in ce mai multi oameni sa-i acorde votul. Insa nu a avut o campanie electorala in adevaratul sens al cuvantului, iar lucrul asta l-a costat. Chiar si in fata unei candidate ca Dancila.

Leave a Reply